A deveni unul: futuriștii prezic singularitatea tehnologică până în 2045

Majoritatea oamenilor sunt familiarizați cu potopul de aplicații de inteligență artificială (AI) care par concepute pentru a ne face mai eficienți și mai creativi. Avem aplicații care acceptă solicitări de text și generează artă și controversatul ChatGPT, care ridică întrebări serioase despre originalitate, dezinformare și plagiat.

În ciuda acestor preocupări, AI devine din ce în ce mai răspândită și mai intruzivă. Este cea mai recentă tehnologie care va schimbare ireversibilă vietile noastre.

Internetul și smartphone-urile au fost alte exemple. Dar, spre deosebire de acele tehnologii, mulți filozofi și oameni de știință cred că AI ar putea într-o zi să ajungă (sau chiar să depășească) „gândirea” în stil uman. Această posibilitate, împreună cu dependența noastră tot mai mare de AI, se află la baza unui concept în futurism numit „singularitatea tehnologică. "

Acest termen există de ceva vreme, fiind popularizat de scriitorul de science-fiction Vernor Vinge cu câteva decenii în urmă.

Astăzi, „singularitatea” se referă la un moment ipotetic în timp în care dezvoltarea inteligență generală artificială (AGI) – adică AI cu abilități la nivel uman – devine atât de avansată încât va schimba ireversibil civilizația umană.

Ar marca zorii inseparabilității noastre de mașini. Din acel moment, nu vom mai putea trăi fără ei fără a înceta să funcționăm ca ființe umane. Dar dacă apare singularitatea, o vom observa măcar?

Implanturile cerebrale ca primă etapă

Ca să înțeleg de ce asta nu este chestia povesti cu zane, trebuie doar să privim cât de departe evoluțiile recente ale interfețelor creier-calculator (BCI). BCI-urile sunt un început firesc al singularității în ochii multor futuriști, deoarece ele îmbină mintea și mașina într-un mod pe care nicio altă tehnologie până acum nu poate.

Compania lui Elon Musk Neuralink is cerând permisiunea de la Food and Drug Administration pentru a începe studiile pe oameni pentru tehnologia sa BCI. Acest lucru ar implica implantarea de conectori neuronali în creierul voluntarilor, astfel încât aceștia să poată comunica instrucțiuni prin gândirea lor.

Neuralink speră să ajute persoanele paraplegice să meargă și orbii să vadă din nou. Dar dincolo de aceste obiective sunt și alte ambiții.

Musk are mult spus el crede că implanturile cerebrale vor permite comunicare telepaticăși conduc la co-evoluția oamenilor și a mașinilor. El argumentează că, dacă nu folosim o astfel de tehnologie pentru a ne spori intelectul, riscăm să fim distruși de AI super-inteligentă.

De înțeles, Musk nu este de preferat pentru toată lumea expertiza tehnologica. Dar nu este singurul care prezice o creștere masivă a capacităților AI. Sondajele arată că cercetătorii AI covârșitor de acord AI va atinge „gândirea” la nivel uman în acest secol. Ceea ce nu sunt de acord este dacă asta implică conștiință sau nu, sau dacă asta înseamnă neapărat că AI ne va face rău odată ce ajunge la acest nivel.

O altă companie de tehnologie BCI, Sincron, a creat un implant minim invaziv care a permis unui pacient cu scleroză laterală amiotrofică (ALS) să trimită e-mailuri și să navigheze pe internet folosindu-și gândurile.

Directorul executiv al Synchron, Tom Oxley, consideră că implanturile cerebrale ar putea merge dincolo de reabilitarea protetică și ar putea transforma complet modul în care oamenii comunică. Vorbind cu un Publicul TED, el a spus că într-o zi le-ar putea permite utilizatorilor să-și „aruncă” emoțiile, astfel încât ceilalți să simtă ceea ce simt, iar „întregul potențial al creierului va fi apoi deblocat”.

Realizările timpurii în BCI-uri ar putea fi considerate primele etape ale unei căderi către singularitatea postulată, în care omul și mașina devin una. Acest lucru nu înseamnă că mașinile vor deveni „conștiente” sau ne vor controla. Dar integrarea în sine și dependența noastră ulterioară de ea ne-ar putea schimba irevocabil.

De asemenea, merită menționat că finanțarea start-up-ului pentru Synchron provine parțial de la DARPA, componenta de cercetare și dezvoltare a Departamentului de Apărare al SUA care a ajutat cadou lumea internetul. Probabil că este înțelept să fii îngrijorat de unde își plasează DARPA banii pentru investiții.

Ar fi AGI prieten sau dușman?

Potrivit lui Ray Kurzweil, un futurist și fost inginer în inovații Google, oamenii cu minți îmbunătățite de inteligența artificială ar putea fi aruncați pe autostrada evoluției – grăbindu-se înainte fără limite de viteză.

În cartea sa din 2012 Cum să creezi o minte, teoretizează Kurzweil il neocortex – partea a creierului considerată a fi responsabilă pentru „funcțiile superioare”, cum ar fi percepția senzorială, emoția și cunoașterea – este un sistem ierarhic de recunoaștere a modelelor care, dacă este emulat într-o mașină, ar putea duce la super-inteligență artificială.

El prezice singularitatea va fi cu noi până în 2045și crede că ar putea aduce o lume de oameni super inteligenți, poate chiar „Übermensch” nietzschean: cineva care depășește toate constrângerile lumești pentru a-și realiza întregul potențial.

Dar nu toată lumea vede AGI ca pe un lucru bun. Regatul, marele fizician teoretic Stephen Hawking a avertizat că AI super-inteligentă ar putea rezultă în apocalipsă. În 2014, Hawking a declarat pentru BBC: „Dezvoltarea inteligenței artificiale complete ar putea semna sfârșitul rasei umane. […] Ar decola de la sine și ar fi reproiectat într-un ritm din ce în ce mai mare. Oamenii, care sunt limitați de evoluția biologică lentă, nu ar putea concura și ar fi depășiți.”

Hawking a fost, totuși, un avocat pentru BCI-uri.

Conectat într-o minte de stup

O altă idee care se referă la singularitate este cea a „minții stupului” activată de AI. Merriam-Webster definește a mintea stupului ca „activitatea mentală colectivă exprimată în comportamentul complex, coordonat al unei colonii de insecte sociale (cum ar fi albinele sau furnicile) considerate comparabile cu o singură minte care controlează comportamentul unui organism individual.”

O teorie a fost dezvoltată de neuroscientist Giulio Tononi în jurul acestui fenomen, numită Teoria informației integrate (IIT). Sugerează că ne îndreptăm cu toții către o fuziune a tuturor minților și a tuturor datelor.

Filosoful Philip Goff face o treabă bună explicând implicațiile conceptului lui Tononi în cartea sa Eroarea lui Galileo: „IIT prezice că, dacă creșterea conectivității bazate pe internet ar duce vreodată la o cantitate de informații integrate în societate depășind cantitatea de informații integrate dintr-un creier uman, atunci nu numai că societatea ar deveni conștientă, dar creierul uman ar fi „absorbit” în acea formă superioară de conștiință. Creierul ar înceta să mai fie conștient în sine și ar deveni în schimb simple roți dințate în entitatea mega-conștientă care este societatea, inclusiv conectivitatea sa bazată pe internet.”

Este demn de remarcat că există puține dovezi că un astfel de lucru ar putea vreodată să se concretizeze. Dar teoria ridică idei importante nu numai despre accelerarea rapidă a tehnologiei (să nu mai vorbim de modul în care calculul cuantic ar putea propulsa acest lucru), ci și despre natura conștiinței în sine.

Ipotetic, dacă ar apărea o minte de stup, s-ar putea imagina că ar marca sfârșitul individualității și al instituțiilor care se bazează pe ea, inclusiv democrația.

Ultima frontieră este între urechile noastre

Recent OpenAI (compania care a dezvoltat ChatGPT) a lansat o postare pe blog în care își reafirmă angajamentul de a atinge AGI. Alții vor urma fără îndoială.

Viețile noastre devin conduse din punct de vedere algoritmic în moduri pe care adesea nu le putem discerne și, prin urmare, nu le putem evita. Multe caracteristici ale unei singularități tehnologice promit îmbunătățiri uimitoare în viața noastră, dar este o îngrijorare că aceste IA sunt produse ale industriei private.

Ele sunt practic nereglementate și, în mare parte, la pofta „tehnoprenorilor” impulsivi mai multi bani decat decât cei mai mulți dintre noi la un loc. Indiferent dacă îi considerăm nebuni, naivi sau vizionari, avem dreptul să le cunoaștem planurile (și să le putem respinge).

Dacă ultimele decenii sunt ceva de trecut, în ceea ce privește noile tehnologii, toți vom fi afectați.

Citește povestea completă aici ...