Brookings: sensul repercutiilor împotriva platformelor online

Nu cu mult timp în urmă, tehnologia informației a fost declarată ca un instrument de progres democratic. Unii s-au referit la revoltele de primăvară arabă care au măturat Orientul Mijlociu drept „Revoluția Facebook”, deoarece activiștii au folosit media socială pentru organizarea și adunarea conaționalilor. Se credea că tehnologiile platformelor online au contribuit la promovarea egalității, libertății și democrației, împuternicindu-i pe cetățeni să-și publice ideile și să-și difuzeze realitățile cotidiene neconstrânse de gardieni, să comunice liber unul cu celălalt și să pledeze pentru reforma politică.

În ultimii ani, însă, au apărut îndoieli cu privire la efectele tehnologiei informației asupra democrației. Un cor în creștere din punct de vedere tehnologic atrage atenția asupra modurilor în care tehnologia informației perturbă democrația. Nicio țară nu este imună. Din Noua Zeelandă până în Myanmar până în Statele Unite, teroriștii, guvernele autoritare și adversarii străini au armat internetul. Campania de influență online a Rusiei în timpul alegerilor prezidențiale 2016 Statele Unite a demonstrat cât de ușor și eficient de actori răi ar putea folosi tehnologiile platformelor pentru a-și urmări propriile interese. Revelațiile despre Cambridge Analytica, firma de consultanță politică angajată de campania prezidențială a lui Donald Trump care a achiziționat date personale de la utilizatorii Facebook de 87 milioane, au expus eșecul Facebook de a monitoriza informațiile colectate de terți prin intermediul platformei sale și de a preveni folosirea lor greșită.

Preocuparea se extinde dincolo de incidentele izolate până în centrul modelului de afaceri care stă la baza multor mari companii de tehnologie din zilele noastre. Veniturile din publicitate care alimentează economia atenției determină companiile să creeze noi modalități de a menține utilizatorii derulând, vizualizând, făcând clic, postând și comentând cât mai mult timp. Algoritmii proiectați pentru a realiza acest lucru adesea sfârșesc prin a afișa conținut curat pentru a distra, șoca și mânia fiecărui utilizator.^[4] Modurile în care platformele online sunt proiectate în prezent au fost astfel incendiate pentru exacerbarea polarizării, radicalizarea utilizatorilor și angajarea răsplătitoare cu dezinformarea și conținutul extremist. În timp ce multe companii mari de tehnologie au investit în protejarea propriilor platforme împotriva abuzurilor, acestea au conceput un serviciu care a amplificat tensiunile politice existente și a creat noi vulnerabilități politice.

Țările din întreaga lume au răspuns acestei amenințări în creștere, lansând investigații, adoptând noi legi și comandând rapoarte. SUA, între timp, a rămas în urma altor guverne chiar și în fața abuzurilor bine documentate în timpul alegerilor pentru 2016. SUA au fost mai încet să se reinsteleze în „tehnologia cea mare”, în parte, din cauza fricii de demersul de stat, al angajamentului constituțional și cultural față de libera exprimare și a reticenței de a constrânge capacitatea companiilor dinamice de a inova.

Pașii întreprinși de guvernele din întreaga lume, pe de altă parte, pot fi explicați prin niște principii generale împărtășite peste granițe. Un consens internațional în creștere susține că modurile în care sunt concepute în prezent platformele online dominante de astăzi reprezintă o amenințare inerentă pentru democrație. În mai multe țări, parlamentarii împărtășesc opinia că proiectarea structurală a economiei atenției a dat naștere dezinformării și răspândirii rapide a acesteia online. Potrivit lor, tehnologiile puternice de astăzi au îngrășat discursul public prin satisfacerea apetitului pentru tribalism politic, oferind informații - adevărate sau false - care corespund preferințelor ideologice ale fiecărui utilizator. Ei cred că modalitățile prin care platformele dominante filtrează și răspândesc informații online prezintă o amenințare politică serioasă nu numai pentru democrațiile mai noi, mai fragile, ci și pentru democrațiile liberale occidentale de lungă durată.

În timp ce parlamentarii din SUA încep să critice modalitățile prin care platformele online nu au reușit să-și poliționeze propriile tehnologii, rămâne o reticență în a răspunde la efectele secundare negative ale economiei digitale, prin stabilirea unor termeni pentru a reglementa fluxul de informații și clasificarea anumitor conținut ca fiind inacceptabil. Acest lucru, mulți cred, ar încălca drepturile de exprimare liberă a primului amendament. Între timp, alte țări au identificat un rol de reglementare mai clar pentru a atenua amenințarea platformelor online pentru societățile democratice.

O diferență similară între acțiunile întreprinse în Europa și SUA cu privire la problemele de confidențialitate online a prins contur. Europa a răspuns cu forță pentru a proteja confidențialitatea online a utilizatorilor, consolidând setul său deja robust de legi privind confidențialitatea atunci când a aprobat Regulamentul general privind protecția datelor în primăvara lui 2016. Legea este recunoscută pe scară largă ca fiind cea mai dură și mai cuprinzătoare lege a vieții digitale privind cărțile și are la bază un atașament cultural care protejează dreptul persoanelor de a controla accesul la informațiile lor personale.

...

Confidențialitatea utilizatorului

Platformele online care se bazează pe publicitate țintită pentru a genera venituri se ocupă de a acumula cât mai multe informații personale cu privire la utilizatorii lor. Ani de zile, companiile tehnologice au reușit să colecteze, să utilizeze și să partajeze datele utilizatorilor, în mare măsură neconstituite. O anchetă din New York Times a descoperit că Facebook a oferit unui număr de companii mari de tehnologie acces la datele personale ale utilizatorilor, inclusiv la mesajele private ale utilizatorilor. Într-o altă investigație, Wall Street Journal a constatat că aplicațiile de smartphone care dețin date personale extrem de sensibile, inclusiv informații despre ciclurile menstruale ale utilizatorilor, împărtășesc în mod regulat date cu Facebook. În timp ce utilizatorii Facebook pot interzice site-ul social media să folosească datele lor pentru a primi reclame vizate, utilizatorii nu sunt în măsură să împiedice Facebook să strângă datele personale în primul rând.

Între timp, încălcările de date cu profil înalt au evidențiat incapacitatea unora dintre cele mai mari companii tehnologice de a proteja informațiile utilizatorilor împotriva utilizării necorespunzătoare. Cambridge Analytica, o firmă de date politice legată de campania prezidențială a lui Donald Trump a vizat alegătorii în pregătirea alegerilor prezidențiale 2016, prin colectarea cu succes a informațiilor private de la un număr de utilizatori Facebook 87, cei mai mulți dintre ei nu au fost de acord să lase Facebook să elibereze informațiile lor către terți. Campania a folosit aceste date pentru a viza mesaje personalizate către alegători și „șopti în mod individual fiecare în urechile lor”, după cum a descris denunțătorul Christopher Wylie. La doar câteva luni după povestea Cambridge Analytica, hackerii au intrat cu succes în rețeaua de calculatoare Facebook și au expus aproape 50 milioane de informații personale ale utilizatorilor.

În timp ce utilizatorii se bucură de acces gratuit la numeroase platforme tehnologice, aceștia predau informațiile lor personale cu o mică înțelegere a sumei, naturii sau a aplicării companiilor de tehnologie de date care dețin de ele și puțină capacitate de a opri colectarea acesteia. Scandalul Cambridge Analytica a dezvăluit că sistemele și procesele politice întregi, nu doar utilizatorii individuali, sunt vulnerabile atunci când companiile mari de tehnologie nu reușesc să gestioneze în mod corespunzător datele utilizatorilor și lasă ușa deschisă celor interesați de exploatarea crizei sociale și politice.

Uniunea Europeană a făcut din confidențialitatea utilizatorilor online o prioritate absolută, stabilindu-se ca lider global în această chestiune după ce a adoptat Regulamentul său general privind protecția datelor. Legea stabilește noi cerințe pentru obținerea consimțământului utilizatorului pentru procesarea datelor, impune portabilitatea datelor, impune organizațiilor să notifice în timp util utilizatorii cu privire la încălcarea datelor și permite aplicarea unor amenzi puternice organizațiilor care încalcă regulamentul. La mai puțin de un an de la trecerea GDPR, oficialii francezi au perceput o amendă de 57 milioane dolari împotriva Google pentru că nu au informat utilizatorii despre practicile sale de colectare a datelor și nu au obținut consimțământul pentru publicitate direcționată. După confruntarea cu presiunea din partea Comisiei Europene, Facebook a fost de acord să clarifice utilizatorilor că își oferă serviciile gratuit utilizând date cu caracter personal pentru a difuza reclame direcționate. În Irlanda, Facebook se confruntă cu mai multe investigații privind conformitatea sa cu legile europene privind protecția datelor. Aceste mișcări indică angajamentul Europei față de aplicarea dură în noul său regim de confidențialitate.

Citește povestea completă aici ...