Națiunile Unite 2.0: O tehnocrație a întregii lumi

Participarea civică este văzută ca o componentă importantă în îndeplinirea agendei ONU. Cetăţenii trebuie implicaţi mai mult. Totul sună minunat. Dar când ne uităm mai atent, se pare că este vorba în principal despre legitimarea propriei agende a ONU și promovarea cetățenilor mai ascultători. ONU ascultă doar cetățenii și grupurile care spun ceea ce vor să audă. Criticile și opiniile care nu susțin acțiunea ONU privind schimbările climatice, politica de migrație sau mandatele de sănătate sunt în general ignorate, respinse, ridiculizate și aruncate la gunoi.

Al optulea angajament presupune numirea unui Consiliul consultativ la nivel înalt pentru multilaterismul eficient , prezidat de foști șefi de stat și de guvern, și se concentrează pe o guvernare îmbunătățită a „bunurilor noastre comune globale”. Include, de asemenea, reînființarea Secretarului General Consiliul științific și ONU care participă la mai multă ascultare, participare și consultare (inclusiv digital) din partea publicului. Secretar general António Guterres solicită un „Cvintet de schimbare” pentru un upgrade UN 2.0: inovație, date, previziune strategică, orientare către rezultate și știință comportamentală.

Potrivit lui Guterres, Națiunile Unite trebuie adaptate pentru era digitală. Consiliul consultativ la nivel înalt - pe care am descris-o în postarea introductivă Multilateralismul cu dinții – va elabora propuneri pentru următoarele:

1. Îmbunătățirea guvernanței bunurilor publice globale și a altor domenii
2. Anticipați cum vor fi gestionate măsurile de dezvoltare durabilă și climatice după 2030
3. Pace și securitate, pentru noua agendă de pace
4. Tehnologie digitală, pentru Global Digital Compact
5. Spațiul cosmic, să caute un consens cu privire la utilizarea durabilă și pașnică a spațiului cosmic, să se îndrepte către un regim global de coordonare a traficului spațial și să convină asupra principiilor pentru viitoarea guvernare a spațiului cosmic
6. Riscuri majore globale și acord privind o platformă globală de urgență
7. Generațiile următoare, pentru un posibil acord asupra unei declarații a generațiilor viitoare.

Organizația Națiunilor Unite intenționează să îmbunătățească guvernanța globală a lumii. Aceasta include „ascultarea” cetățenilor.

Pentru a face Națiunile Unite mai eficiente, vom dezvolta noi capabilități care promovează agilitatea, integrarea și coeziunea în întregul sistem. Aceasta va face parte dintr-o transformare mai amplă către un „2.0” al Națiunilor Unite, o nouă versiune care este capabilă să ofere soluții relevante și la nivelul întregului sistem la provocările secolului XXI.

Baza pentru toate sunt datele. Conform strategiei de date a Secretarului General, Strategia de date a Secretarului General al ONU 2020-22, aceasta ar trebui să pătrundă totul și să ne conducă prin Marea Transformare. Această strategie de date înseamnă modernizarea și digitalizarea Națiunilor Unite. Acesta prezintă modul de utilizare a tuturor datelor care sunt colectate (Big Data, senzori/IoT, sunet, imagine, text etc.).^[1] Obiectivele globale de dezvoltare durabilă (ODD) ale 2030 Calendar sunt accesibile cu ajutorul tehnologiei digitale. Aceasta include domenii precum schimbările climatice, egalitatea de gen, drepturile omului, pacea și securitatea, guvernanța, precum și etica viitoare, protecția datelor și confidențialitatea.

Folosirea mai bună a datelor – cu abordări bazate pe valorile ONU și drepturile omului – este parte integrantă a viitorului și serviciilor noastre. Recunoscând că nu ne-am deblocat pe deplin potențialul de date și de analiză, această strategie ne va ghida printr-o transformare pe termen lung: astfel încât toată lumea, de pretutindeni, să cultive datele ca un activ strategic pentru perspectivă, impact și integritate – pentru a ne îndeplini mai bine mandatele pentru oameni și planetă.

Datele nu trebuie doar colectate, ci ar trebui să fie combinate, analizate și evaluate cu tablouri de bord în fiecare subzonă. Aceasta este bila digitală de cristal care va fi folosită pentru a monitoriza și a prezice evoluțiile lumii pentru a lua măsurile corespunzătoare.

… vom stăpâni capacitățile de analiză care ne vor ajuta să înțelegem mai bine „ce s-a întâmplat”, „de ce s-a întâmplat”, „ce se poate întâmpla în continuare” și „cum să răspundem” cu perspectivă, impact și integritate.

Această colectare de date a început deja și scopul este să fie pe deplin operațională până în anul 2025. COVID-19 a oferit o oportunitate de a testa tehnologiile existente și în curs de dezvoltare și oferă o indicație asupra modului în care datele colectate sunt destinate să fie utilizate. Printre altele, aici au fost analizate numărul de infectați, vaccinați și consecințele sociale ale pandemiei. Acest lucru urmează să fie aplicat aproape la orice.

De asemenea, sunt propuse parteneriate cu specialiști în date și cu diverse părți interesate. Aceasta include, printre altele, „programe de filantropie a datelor” în care datele trebuie partajate între organizații publice, private și neguvernamentale (ONG-uri). ONU ne asigură că acest lucru trebuie făcut atât cu respectarea drepturilor omului, cât și a vieții private, dar aranjamentul ridică întrebări cu privire la cât de fiabile sunt cu adevărat aceste asigurări.

Strategia a fost dezvoltată de organizația ONU împreună cu asistența consultativă din partea unor parteneri precum Forumul Economic Mondial, Comisia Europeană, Banca Mondială, Accenture, BCG, Deloitte, Ernst & Young, Harvard Business Review, McKinsey și Mastercard. Sprijin special a fost, de asemenea, obținut de la guvernele Marii Britanii, Canada și Rwanda, firma de consultanță Gartner și Fundația Bill & Melinda Gates, în timp ce „sprijin generos” a fost primit de la Unitatea de Reformă a ONU de la Oficiul pentru Externe și Commonwealth al Regatului Unit.

Prin analiza comportamentală, ONU poate obține cunoștințe despre modul în care cetățenii gândesc și răspund la implementarea programelor lor și, în același timp, poate gestiona răspunsurile nedorite. Schimbările comportamentale sunt cheie, conform Raportului ONU privind știința comportamentală. Strategii de acest fel au fost deja folosite de OMS în contextul COVID-19.

Biroul OMS pentru Pacificul de Vest se concentrează pe consolidarea capacității pentru crearea de sisteme de ascultare socială (adică monitorizarea canalelor de social media disponibile public). Datele comportamentale și de percepție sunt utilizate pentru a informa strategiile de comunicare și pentru a sprijini luarea deciziilor privind răspunsul la COVID-19. Designul comportamental este, de asemenea, integrat în proiectarea campaniilor COVID-19.

O altă inițiativă este Climate Neutral Now, care își propune să permită indivizilor, organizațiilor și societății civile să-și calculeze amprenta climatică și le încurajează să-și reducă emisiile necompensate folosind credite de carbon certificate.

Aceasta constituie un exercițiu blând al puterii în care cetățenilor li se oferă „alegeri”, dar în care aceștia sunt încurajați să aleagă obiectivele pe care ONU le-a stabilit deja ca fiind demne de urmărit.

Participarea civică

Pentru ca strategia de date să fie eficientă, datele cetățenilor trebuie să fie disponibile. Pentru a realiza acest lucru, este necesar un dialog sporit. Cetăţenii trebuie să fie mai implicaţi în proces, în timp ce acţiunile şi opiniile lor pot fi analizate în acelaşi timp. În acest fel, relația lor cu schimbările climatice, COVID-19, egalitatea de gen și crimele motivate de ură poate fi, de asemenea, făcută vizibilă și, dacă este necesar, corectată. În acest fel, orice risc de securitate este, de asemenea, minimizat.

Acesta este ceea ce se înțelege prin a pune cetățenii în centru și că nimeni nu trebuie lăsat în urmă. Este o supraveghere digitală totală care se aplică pentru a obține protecție și securitate cu un „taș de punctaj” pentru fiecare individ.

O mai mare participare civică a cetățenilor este văzută de ONU ca un garant al creării unui viitor comun mai bun. Partenerul Forumul Economic Mondial este implicat și în asta. După cum este descris în raportul WEF Implicarea cetățenilor pentru un viitor incluziv Reconstruirea coeziunii sociale și a încrederii prin dialoguri cu cetățeni:

Inteligența colectivă și procesele deliberative care îmbunătățesc participarea civică au capacitatea de a transforma modul în care abordăm viitorul nostru comun, conducând la decizii și rezultate mai bune pentru toți.^[2]

Cu toate acestea, la o examinare mai atentă, participarea civică se referă la sprijinirea ONU și a Agendei 2030, mai degrabă decât la ridicarea oricărei critici directe. Un dialog cetăţean, despre ce decizii trebuie luate pentru ca generaţiile viitoare să fie mândre de noi, şi care a fost ţinut de organizaţii civil, Confkids, Fundația Isha, Misiuni Publice, Colegiile Lumii Unite (UWC) și Institutul Societății Civile din Africa de Vest (WACSI) în decembrie 2020 a transmis un mesaj clar:

Mesajul pentru liderii globali este următorul: ființele umane din întreaga lume împărtășesc aceeași viziune pentru viitor, una care este mai egală, mai justă și care pune oamenii și planeta pe primul loc.

Întrebarea este, există cineva care să nu creadă că vrem o lume dreaptă în care să avem grijă atât de oameni, cât și de planetă? Dar avem într-adevăr o viziune comună despre cum ar trebui făcut? Nu există spațiu real pentru vocile critice. Cursul a fost deja stabilit și orice puncte de vedere asupra climei și sănătății care nu se aliniază cu aceasta sunt descurajate. În schimb, acest proiect de participare cetățenească pare să fie folosit doar pentru a legitima și a conduce transformarea globală pe care intenționează să o implementeze. De exemplu, raportul evidențiază în mod specific faptul că mai mulți participanți la dialogul cu cetățenii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la răspândirea dezinformării despre COVID-19 în știri și în rețelele sociale.

Potrivit raportului, acest lucru arată nevoia unei comunicări veridice din partea guvernelor și autorităților, dar se subliniază și faptul că cetățenii înșiși sunt responsabili pentru dezinformarea pe care o împărtășesc. Aici intervine „nevoia” de verificare a adevărului ONU (vezi postarea mea anterioară Ministerul Adevărului).

Voturile cetățenilor „ascultători” sunt cele care contează, în timp ce cei care nu sunt de acord sunt în mare parte adunați ca teoreticieni ai conspirației, negatori ai științei sau trolii rău intenționați de pe internet care răspândesc dezinformare. Folosind o serie de întrebări predeterminate către un grup select de cetățeni cu privire la crearea unei lumi juste, se face o selecție părtinitoare a opiniilor lor. Acest lucru se aplică, printre altele, viziunii privind distribuția vaccinurilor:

Un prim pas identificat pentru a asigura egalitatea post-COVID-19 este o strategie de distribuție a vaccinurilor care este corectă și bazată pe nevoi. Ar trebui creat un plan global coerent și bine motivat pentru a realiza acest lucru.

Este, de asemenea, despre „criza climatică” gestionată prin „schimbări radicale” la sursele de energie și despre faptul că cetățenii „își acordă sprijinul” nevoii de „o educație mai incluzivă și mai progresivă” în care tinerii trebuie să „conteste opiniile părinților lor”. /guardians” (la fel ca sub Revoluția culturală în China).

Acesta din urmă este descris ca o modalitate de a crea un mediu fără discriminare și cu respect pentru ceilalți, dar are implicații mai mari. Printre altele, aceasta include tendința socială actuală de a permite copiilor și tinerilor să ia decizii de schimbare a vieții cu privire la corecțiile de gen la o vârstă sensibilă.^[3] În plus, deschide ușa pentru manipularea unui grup căruia îi lipsește experiența de viață și poate fi astfel mai ușor influențat și controlat. Tinerii sunt, de asemenea, în general mai radicali și deschiși la schimbări de sistem. Aceasta este o strategie dovedită în sistemele totalitare și a fost testată pe scară largă în Germania nazistă. Voi reveni la asta în postarea de pe Angajamentul 11: Ascultați și lucrați cu tinerii.

Nu este surprinzator, de la Jacinda Ardern (a Tânăr lider global al WEF) Noua Zeelandă este evidențiată în raport ca o țară lider în ceea ce privește sprijinul popular:

Noua Zeelandă a fost lăudată pentru modul în care a gestionat pandemia și a fost recent clasată drept țara cu cel mai bun răspuns la COVID-19, în parte datorită concentrării pe care o pune pe coeziunea socială în răspunsul său.

Conferința despre viitorul Europei

Raportul menționează, de asemenea, că UE intenționează să consolideze influența cetățenilor. UE acționează în multe feluri ca un teren de testare pentru agenda ONU. Pe această bază, un online Conferința despre viitorul Europei a avut loc între aprilie 2021 și mai 2022 pentru a oferi oamenilor din toată Europa oportunitatea de a împărtăși idei despre cum să ne modelăm viitorul comun „nostru”.^[4]

În centrul influenței cetățenilor se aflau 800 de cetățeni aleși la întâmplare care făceau deja parte din Panelurile de cetățeni europeni patru subpanouri (Economie, Democrație, Climă/Mediu/Sănătate și Migrație), în timp ce 5 milioane de persoane au vizitat un Platforma digitală multilingvă să aducă contribuții la lucrările comisiei. Acest lucru a dus la 43,734 de intrări.

Participanții au trebuit să se exprime în nouă domenii prestabilite, precum și în categoria „alte întrebări”. Aceste zone au fost:

• Schimbările climatice și mediul înconjurător
• Sănătate
• O economie mai puternică, justiție socială și locuri de muncă
• UE în lume
• Valori și drepturi, statul de drept, securitate
• Transformarea digitală
• Democrația europeană
• Suport pentru migranți
• Educație, cultură, tineret și sport

Diferitele subiecte au fost prezentate de experți externi care au participat și ca resurse în cadrul conferințelor. Această procedură, desigur, a ajutat la orientarea panelului în direcția dorită de Comisie.

Potrivit președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, răspunsul colectiv din dialogul cetăţenesc a fost fără echivoc:

Ne-ați spus că doriți să construiți un viitor mai bun respectând cele mai durabile promisiuni ale trecutului. Promisiuni de pace și prosperitate, corectitudine și progres; a unei Europe care este socială și durabilă, care este grijulie și îndrăzneață.

Persoana care pune întrebările și compilează rezultatele are, desigur, o prioritate interpretativă. În acest caz, este prezentat ca și cum cetățenii și-ar fi dat în mare măsură acordul cu privire la prioritățile Comisiei UE (care coincid pe deplin cu Agenda 2030). Acest lucru se aplică în special agendei de sănătate și climei, unde se spune că participanții și-au exprimat adesea „ingrijorarea cu privire la schimbările climatice și consecințele acesteia și solicită guvernelor și UE să ia măsuri imediate și să introducă o politică europeană de mediu mai puternică pentru a combate schimbările climatice. ” Întâmplător, colaboratorii au „subliniat” și nevoia unei digitalizări continue pentru a face față climatului, precum și altor provocări viitoare. Aceasta se referă și la problema Identității Digitale, care devine din ce în ce mai mult o piatră de temelie a noului sistem. De asemenea, se leagă de federalizarea continuă și exercitarea puterii în UE.

Ideea federalizării este proeminentă. Contribuțiile variază de la apeluri de a lua măsuri către o uniune federală în domenii specifice până la stabilirea unei Constituții europene. Pe de altă parte, unii participanți sunt sceptici sau solicită mai degrabă descentralizare, cu puteri mai mari pentru statele membre.

Se pare că s-a exprimat și scepticismul față de federalizare. Dacă se aprofundează în elaborarea raportului, se exprimă și îngrijorări cu privire la supravegherea digitală, precum și la tratamentul persoanelor nevaccinate.

Un alt grup de contribuții subliniază necesitatea ridicării măsurilor COVID-19 odată ce efectele pandemiei o permit, pentru a asigura revenirea la normalitate și restabilirea libertăților cetățenilor. În acest sens, există și un apel pentru prevenirea discriminării față de cetățenii care au ales să nu fie vaccinați sau să fie supuși testelor regulate pentru a avea acces la facilitățile de bază.^[5]

Cu toate acestea, acest lucru nu a făcut nicio impresie majoră Comisiei și nu a fost menționat în rezumat. În schimb, se stabilește cum ar trebui garantată libertatea de exprimare prin combaterea discursului instigator la ură, a dezinformarii, a teoriilor conspirației și a știrilor false.^[6] Acesta a fost ceva la care Comisia a lucrat intens în timpul pandemiei pentru a face față opoziției față de programele de vaccinare în masă, purtarea obligatorie a măștilor și blocajele.^[7]  Ca parte a activității de „abordare a efectelor negative ale teoriilor conspirației”, Comisia Europeană și UNESCO au publicat infografice educaționale „pentru a ajuta cetățenii să identifice – și să contracareze – teoriile conspirației”.

UNESCO, în cooperare cu Comisia UE și Congresul Mondial Evreiesc, a inițiat proiectul „Think Before Sharing” pentru a stopa răspândirea teoriilor conspirației.

Același lucru, desigur, se aplică tuturor criticilor adresate agendei climatice. Opinia reflectă cea exprimată de Forumul Economic Mondial în „Inteligenta strategică”.

Campaniile de dezinformare au determinat de prea multe ori oamenii să ignore recomandările bazate pe știință menite să limiteze răspândirea pandemiei, să nu aprecieze sau să înțeleagă îndrumările experților cu privire la importanța crucială a vaccinurilor sau să accepte negarea schimbărilor climatice.^[8]

Criticile serioase sunt amestecate în mod înșelător cu cantitatea mare de dezinformare reală și teorii speculative nefondate care s-au răspândit online în ultimii ani.

Discursul de încheiere al lui von der Leyen după conferință a oferit o indicație clară a punctelor de vedere pe care Comisia alege să asculte, inclusiv acordarea de competențe mai mari UE în ceea ce privește politica de sănătate, cu reglementări și decizii obligatorii.

Ne-ați spus unde doriți să ajungă această Europă. Și acum depinde de noi să luăm calea cea mai directă acolo, fie utilizând limitele depline a ceea ce putem face în cadrul tratatelor, fie schimbând tratatele, dacă este necesar.

În iunie 2022, von der Leyen a propus modul în care democrația participativă ar trebui să devină parte a viitorului proces decizional al UE. Printre altele, există și Platforma spuneți-vă, care va sta la baza unui nou ecosistem pentru angajament democratic.^[9] Aici vă puteți trimite opiniile despre legile noi și cele existente. Pentru a face acest lucru, totuși, trebuie să înregistrați un cont cu date personale pe platformă. Acest lucru are loc prin metode de verificare, cum ar fi numere de telefon mobil, identificare electronică sau conturi de social media, cum ar fi Facebook, Google și Twitter. Aceasta înseamnă, de asemenea, că opiniile pot fi, teoretic, stocate și legate de persoana care a transmis opiniile.^[10] Date care pot fi apoi utilizate pentru tabla de punctaj personală (credite sociale). Dar, desigur, UE nu ar face niciodată o astfel de cartografiere?

Întrebarea este cât de mult impact are implicarea publicului? În ciuda faptului că o majoritate covârșitoare a opiniilor transmise s-au opus prelungirii certificatului digital Covid al UE până la 30 iunie 2023, Consiliul a dat aprobarea de a prelungi regulamentul la 28 iunie 2022. ^[11] Deja în anii 2000, Comisia Europeană a organizat un forum public online în care oricine putea deveni membru (sub orice nume) și își putea exprima opiniile. Din păcate, cetățenii nu și-au exprimat opiniile „corecte” (de exemplu, despre amenințarea climatică sau numeroasele directive UE intruzive) și, prin urmare, a fost închis în jurul anului 2010.

Este acest tip de angajament democratic pe care Antonio Guterres vrea acum să îl implementeze și pentru ONU. Cu ascultare care pare mai degrabă a asculta cu urechea și unde scopul este de a înregistra și, dacă este necesar, de a corecta. Toată lumea trebuie să se alăture viitorului nostru comun...

Data viitoare voi analiza cum ar trebui finanțată ONU și voi extinde cooperarea cu G20 – Asigurați o finanțare durabilă.

NOTE

^[1] Organizația Națiunilor Unite (2020), Data Strategy of the Secretary-General for Action by Everyone, Everywhere with Insight, Impact and Integrity, www.un.org/en/content/datastrategy/images/pdf/UN_SG_Data-Strategy.pdf

^[2] Forumul Economic Mondial (2021), Engaging Citizens for Inclusive Futures Rebuilding Social Cohesion and Trust through Citizen Dialogues, Insight Report martie 2021, www3.weforum.org/docs/WEF_Citizen_Perspectives_on_a_Just_Great_Reset_2021.pdf

^[3] SVT Nyheter (2021), Riksdagsstöd för att sänka åldern för ändring av juridiskt kön, www.svt.se/nyheter/inrikes/partierna-reagerar-pa-lagforslaget

^[4] Kantar Public (2022), Platforma digitală multilingvă a Conferinței privind viitorul Europei, Raport februarie 2022

^[5] sid 64

^[6] sid 74

^[7] Comisia Europeană, Raportarea dezinformarii și dezinformării pe platforme, ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/coronavirus-response/fighting-disinformation_en#reporting-disinformation-and-misinformation-to-platforms

^[8] Forumul Economic Mondial (2022), Science: Engaging the Public with Science, intelligence.weforum.org/topics/a1G0X000006DO7RUAW/key-issues/a1G680000004Cw5EAE

^[9] Comisia Europeană (2022), Conferința privind viitorul Europei, ec.europa.eu/info/sites/default/files/communication_1.pdf

^[10] Conectare la UE, Declarație de confidențialitate, https://ecas.ec.europa.eu/cas/privacyStatementPopup.html

^[11] Europeiska kommissionen (2022), Förordningen om EU:s digitala covidintyg – förlängd giltighet, ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/13375-Forordningen-om-EUs-digitala-covidintyg -forlangd-giltighet/feedback_sv?p_id=27926341; Europeiska unionens råd (2022), Covid-19: rådet förlänger förordningen om EU:s digitala covidintyg, www.consilium.europa.eu/sv/press/press-releases/2022/06/28/covid-19-council-extends -regulamentul-de-stabilirea-certificatului-covid-digital-ue/

Citește povestea completă aici ...