Primii fermieri din lume și agricultura lor slash-and-burn ar fi putut declanșa încălzirea globală.
O nouă analiză a datelor climatice din nucleul de gheață, dovezile arheologice și eșantioanele de polen vechi este folosită pentru a sugera cultivarea cu aproximativ 7,000 de ani în urmă a contribuit la frânarea unui proces natural de răcire a climatului global, contribuind, eventual, la climatul mai cald văzut astăzi.
Dar se așteaptă ca studiul să ridice câteva sprâncene, având în vedere că pe Pământ existau mult mai puțini oameni și industrializarea - și centralele pe cărbune care vin cu el - erau încă departe.
Un studiu a fost opera unei echipe internaționale conduse de William Ruddiman, un om de știință al climei al Universității din Virginia, care a atras atenția pentru prima oară în urmă cu o duzină de ani cu o teorie controversată conform căreia oamenii au modificat clima arzând suprafețe masive de păduri pentru a deschide calea culturilor și pășunat de animale. Supranumită „ipoteza antropogenă timpurie”, Ruddiman și colegii săi au descoperit că nivelurile de dioxid de carbon au crescut acum 7,000 de ani, iar metanul a început să crească acum 5,000 de ani.
A stârnit o dezbatere aprinsă pe atunci și continuă să fie dezbătută printre unii oameni de știință din domeniul climatului.
În cea mai recentă lucrare, Ruddiman și cei 11 co-autori ai săi din instituțiile din Statele Unite și Europa au ajuns la concluzia că acumularea de dovezi în ultimii ani, în special din înregistrările de miez de gheață datând de acum 800,000 de ani, arată că o perioadă de răcire așteptată a fost oprit după apariția agriculturii pe scară largă. În caz contrar, spun ei, Pământul ar fi intrat în primele etape ale unei ere glaciare naturale sau a unei perioade de glaciație.
"Agricultura timpurie a ajutat la menținerea planetei calde", a spus Ruddiman într-o declarație, cu privire la studiul apărut într-o ediție recentă a revistei Reviews of Geophysics, publicată de American Geophysical Union.