Ingineria socială este în comparație cu construirea de noi forme de viață, care este visul Technocrat din această poveste. Aceasta nu este doar o pantă alunecoasă către uitare etică și morală, ci mai degrabă ca o stâncă pură cu roci de dedesubt. ⁃ Editor TN
La laboratorul lui Jef Boeke, puteți adulmeca un miros care pare deplasat, ca și cum ar fi coapte pâine aici.
Dar el și colegii săi gătesc cu totul altceva: drojdie care funcționează cu bucăți de ADN creat de om.
Oamenii de știință au reușit mult timp să facă modificări specifice în codul ADN. Acum fac pasul mai radical de a începe de la capăt și de a construi forme de viață reproiectate de la zero. Boeke, cercetător la Universitatea din New York, conduce o echipă internațională de 11 laboratoare de pe patru continente care lucrează pentru „rescrierea” genomului drojdiei, în urma unui plan detaliat pe care l-au publicat în martie.
Munca lor face parte dintr-o căutare îndrăzneață și controversată care vizează crearea de coduri ADN personalizate care să fie inserate în celulele vii pentru a schimba modul în care funcționează sau chiar a oferi un tratament pentru boli. Într-o zi, ar putea ajuta oamenilor de știință abilitatea profundă și neliniștitoare de a crea organisme complet noi.
Genomul este întregul cod genetic al unei ființe vii. Învățând cum să faci unul de la zero, a spus Boeke, înseamnă „poți construi cu adevărat ceva complet nou”.
Cercetarea poate dezvălui reguli de bază ascunse care guvernează structura și funcționarea genomilor. Dar, de asemenea, deschide ușa vieții cu caracteristici noi și utile, cum ar fi microbii sau celulele mamiferelor, care sunt mai bune decât cele actuale la pomparea medicamentelor în fabricile farmaceutice sau vaccinurile noi. Modificările corecte ar putea face ca drojdia să producă în mod eficient noi biocombustibili, spune Boeke.
Unii oameni de știință privesc mai departe în viitor și văd lucruri precum copaci care purifică aprovizionarea cu apă și plante care detectează explozivi în aeroporturi și centre comerciale.
De asemenea, la orizont este reproiectarea ADN-ului uman. Oamenii de știință subliniază că asta nu înseamnă că oamenii sunt modificați genetic. În schimb, ADN-ul sintetic ar fi introdus în celule, pentru a le face mai bune la pomparea proteinelor farmaceutice, de exemplu, sau poate pentru a proiecta celulele stem ca o sursă mai sigură de țesut și organe cultivate în laborator pentru transplant la pacienți.
Unii au considerat că ideea de refacere a ADN-ului uman este desconcertantă, iar oamenii de știință intenționează să obțină îndrumări de la eticieni și public înainte să încerce.
Totuși, reproiectarea ADN-ului este alarmantă pentru unii. Laurie Zoloth de la Universitatea Northwestern, un bioetician care a urmărit efortul, este îngrijorată de a crea organisme cu „proprietăți pe care nu le putem cunoaște pe deplin”. Și lucrarea ar deranja oamenii care cred că a crea viață de la zero ar da oamenilor o putere nejustificată, a spus ea.
„Nu este doar un proiect științific”, a spus Zoloth într-un e-mail. „Este o propunere etică, morală și teologică de proporții semnificative.”
wpDiscuz