Comisia Europeană ia în considerare măsurile de impunere a unei interdicții temporare a tehnologiilor de recunoaștere facială utilizate atât de actorii publici cât și de cei privați, potrivit unui proiect de carte albă privind informațiile artificiale obținut de EURACTIV.
Dacă sunt puse în aplicare, planurile ar putea renunța la anumite proiecte AI în anumite țări ale UE, inclusiv Germania doresc să extindă recunoașterea automată a feței la 134 de gări și 14 aeroporturi. De asemenea, Franța intenționează să stabilească un cadru legal care să permită integrarea sistemelor de supraveghere video tehnologii de recunoaștere facială.
Documentul Comisiei, care oferă o perspectivă asupra propunerilor pentru o abordare europeană a inteligenței artificiale, prevede că un viitor cadru de reglementare ar putea „include o interdicție limitată de timp în utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială în spațiile publice.”
Documentul adaugă faptul că „utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială de către actori privați sau publici în spațiile publice ar fi interzisă pentru o perioadă determinată (de exemplu, 3–5 ani), timp în care o metodologie solidă pentru evaluarea impactului acestei tehnologii și posibile măsuri de gestionare a riscurilor ar putea fi identificat și dezvoltat. "
Cinci opțiuni de reglementare pentru AI
Mai general, proiectul de Carte Albă, a cărui versiune completată ar trebui să fie publicată până la sfârșitul lunii februarie, prezintă cinci opțiuni de reglementare pentru informații artificiale pe întregul bloc.
Diferitele ramuri de reglementare luate în considerare de Comisie în lucrare sunt:
- Etichetare voluntară
- Cerințe sectoriale pentru administrația publică și recunoașterea facială
- Cerințe obligatorii bazate pe risc pentru aplicațiile cu risc ridicat
- Securitate și răspundere
- Guvernanță
Un cadru de etichetare voluntară ar putea consta într-un instrument legal prin care dezvoltatorii ar putea „alege să respecte, în mod voluntar, cerințele pentru inteligență artificială etică și de încredere”. În cazul în care se garantează conformitatea în acest domeniu, o „etichetă” de etică sau de încredere artificială inteligența ar fi acordată, cu condiții obligatorii.
Opțiunea a doua se concentrează pe un domeniu specific de interes public - utilizarea inteligenței artificiale de către autoritățile publice - precum și pe utilizarea tehnologiilor de recunoaștere facială în general. În prima zonă, lucrarea afirmă că UE ar putea adopta o abordare asemănătoare cu poziția adoptată de Canada în Directiva sa privind luarea deciziilor automatizate, care stabilește standardele minime pentru departamentele guvernamentale care doresc să utilizeze un sistem automatizat de decizie.
În ceea ce privește recunoașterea facială, documentul Comisiei evidențiază dispozițiile din Regulamentul general al UE privind protecția datelor, care oferă cetățenilor „dreptul de a nu fi supus unei decizii bazate exclusiv pe prelucrarea automată, inclusiv profilarea.”