Flashback: SUA au participat la „O lume, o sănătate” extremistă

Despre „O lume, o singură sănătate”

Experții în sănătate din întreaga lume s-au întâlnit pe 29 septembrie 2004 pentru un simpozion axat pe mișcările actuale și potențiale ale bolilor în rândul populațiilor umane, animale domestice și animale sălbatice organizate de Wildlife Conservation Society și găzduit de Universitatea Rockefeller. Utilizând studii de caz privind Ebola, gripa aviară și boala de pierdere cronică ca exemple, experții reuniți au prezentat priorități pentru o abordare internațională, interdisciplinară, pentru combaterea amenințărilor la adresa sănătății vieții pe Pământ.

Produsul - denumit „Principiile Manhattan” de către organizatorii evenimentului „O lume, o singură sănătate”, enumeră 12 recomandări (vezi mai jos) pentru stabilirea unei abordări mai holistice pentru prevenirea bolilor epidemice / epizootice și pentru menținerea integrității ecosistemului în beneficiul a oamenilor, a animalelor lor domesticite și a biodiversității fundamentale care ne susține pe toți.

Reprezentanți ai Organizației Mondiale a Sănătății; Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură; Centrele pentru Controlul si Prevenirea Bolilor; Studiul geologic al Statelor Unite Centrul național de sănătate a faunei sălbatice; Departamentul Agriculturii din Statele Unite; Centrul canadian de sănătate pentru animale sălbatice; Laboratoire National de Sante Publique din Brazzaville, Republica Congo; Comisia IUCN pentru dreptul mediului; și Wildlife Conservation Society s-au numărat printre mulți participanți.

Principiile Manhattanului despre „O lume, o singură sănătate”

Focarele recente ale virusului West Nile, febrei hemoragice Ebola, SARS, variolei, bolii vacii nebune și gripei aviare ne amintesc că sănătatea oamenilor și a animalelor este strâns legată. O înțelegere mai largă a sănătății și a bolilor necesită o unitate de abordare realizabilă numai printr-o consiliere a sănătății umane, animale domestice și a faunei sălbatice - O Sănătate. Fenomene precum pierderea speciilor, degradarea habitatului, poluarea, speciile extraterestre invazive și schimbările climatice globale modifică fundamental viața de pe planeta noastră, de la sălbăticia terestră și adâncimile oceanelor până la orașele cele mai dens populate. Creșterea bolilor infecțioase emergente și care reapare amenință nu numai oamenii (și aprovizionarea cu alimente și economiile acestora), ci și fauna și flora care cuprind biodiversitatea extrem de necesară, care susține infrastructura vie a lumii noastre. Seriozitatea și eficacitatea administrării mediului umane și a sănătății noastre viitoare nu au fost niciodată mai clar legate. Pentru a câștiga luptele împotriva bolilor din secolul 21, asigurând în același timp integritatea biologică a Pământului pentru generațiile viitoare, este nevoie de abordări interdisciplinare și intersectoriale ale prevenirii, supravegherii, monitorizării, controlului și atenuării bolilor, precum și conservării mediului în general.

Îi îndemnăm pe liderii lumii, societatea civilă, comunitatea globală a sănătății și instituțiile științifice să:

1. Recunoașteți legătura esențială dintre sănătatea oamenilor, a animalelor domestice și a faunei sălbatice și amenințarea pe care boala o reprezintă pentru oameni, aprovizionarea cu alimente și economiile acestora, precum și biodiversitatea esențială pentru menținerea mediilor sănătoase și a funcționării ecosistemelor de care avem nevoie cu toții.

2. Recunoașteți că deciziile privind utilizarea terenului și a apei au implicații reale asupra sănătății. Modificările în rezistența ecosistemelor și schimbările în tiparele de apariție și răspândire a bolilor se manifestă atunci când nu reușim să recunoaștem această relație.

3. Includeți știința sănătății faunei sălbatice ca o componentă esențială a prevenirii, supravegherii, monitorizării, controlului și atenuării bolilor la nivel mondial.

4. Recunoașteți că programele de sănătate umană pot contribui foarte mult la eforturile de conservare.

5. Elaborați abordări adaptative, holistice și orientate spre viitor în ceea ce privește prevenirea, supravegherea, monitorizarea, controlul și atenuarea bolilor emergente și care revin, care iau în considerare pe deplin interconectările complexe dintre specii.

6. Căutați oportunități de a integra pe deplin perspectivele de conservare a biodiversității și nevoile umane (inclusiv cele legate de sănătatea animalelor domestice) atunci când dezvoltați soluții la amenințările bolilor infecțioase.

7. Reducerea cererii și reglementarea mai bună a comerțului internațional cu animale sălbatice vii și a cărnii de tufiș nu numai pentru a proteja populațiile sălbatice, ci pentru a diminua riscurile de mișcare a bolilor, transmiterea speciilor încrucișate și dezvoltarea de noi relații patogen-gazdă. Costurile acestui comerț mondial în ceea ce privește impactul asupra sănătății publice, agriculturii și conservării sunt enorme, iar comunitatea globală trebuie să abordeze acest comerț ca fiind amenințarea reală pentru securitatea socioeconomică globală.

8. Restricționarea sacrificării în masă a speciilor de animale sălbatice libere pentru controlul bolilor la situațiile în care există un consens științific internațional multidisciplinar că o populație de animale sălbatice prezintă o amenințare urgentă, semnificativă pentru sănătatea umană, securitatea alimentară sau sănătatea faunei sălbatice în general.

9. Creșterea investițiilor în infrastructura globală a sănătății umane și animale, proporțională cu natura gravă a amenințărilor emergente și reapariției bolilor pentru oameni, animale domestice și animale sălbatice. Capacitatea sporită de supraveghere globală a sănătății umane și animale și de schimb de informații clare și în timp util (care ia în considerare barierele lingvistice) poate contribui doar la îmbunătățirea coordonării răspunsurilor între agențiile guvernamentale și neguvernamentale, instituțiile de sănătate publică și animală, producătorii de vaccinuri / produse farmaceutice și alte părți interesate.

10. Formați relații de colaborare între guverne, localnici și sectoarele privat și public (adică non-profit) pentru a face față provocărilor sănătății globale și conservării biodiversității.

11. Oferiți resurse adecvate și sprijin pentru rețelele globale de supraveghere a sănătății faunei sălbatice care fac schimb de informații cu bolile cu comunitățile de sănătate publică și sănătatea animalelor agricole, ca parte a sistemelor de avertizare timpurie pentru apariția și reapariția amenințărilor de boală.

12. Investiți în educarea și sensibilizarea oamenilor lumii și în influențarea procesului politic pentru a crește recunoașterea faptului că trebuie să înțelegem mai bine relațiile dintre sănătate și integritatea ecosistemului pentru a reuși să îmbunătățim perspectivele unei planete mai sănătoase.

Este clar că nicio disciplină sau sector al societății nu are suficiente cunoștințe și resurse pentru a preveni apariția sau reapariția bolilor în lumea globalizată de astăzi. Nici o națiune nu poate inversa tiparele de pierdere și extincție a habitatelor care pot și pot submina sănătatea oamenilor și a animalelor. Numai prin eliminarea barierelor dintre agenții, persoane fizice, specialități și sectoare putem dezlănțui inovația și expertiza necesare pentru a face față numeroaselor provocări serioase pentru sănătatea oamenilor, a animalelor domestice și a faunei sălbatice și a integrității ecosistemelor. Rezolvarea amenințărilor de astăzi și a problemelor de mâine nu poate fi realizată cu abordările de ieri. Suntem într-o eră a „O lume, o singură sănătate” și trebuie să concepem soluții adaptative, orientate spre viitor și multidisciplinare la provocările care, fără îndoială, ne așteaptă.

Citește povestea completă aici ...