„Nu văd de ce nu poate fi aplicat la organisme mai complexe”, a spus autorul principal al studiului.
Oamenii de știință au realizat un progres semnificativ în efortul de a încetini procesul de îmbătrânire cu o tehnică nouă care a crescut durata de viață a celulelor de drojdie cu 82%, relatează un nou studiu.
Prin programarea celulelor pentru a comuta constant între două căi de îmbătrânire, cercetătorii au reușit să le împiedice să se angajeze pe deplin în oricare dintre procesele de deteriorare, o metodă care aproape a dublat durata de viață a celulelor. Cu alte cuvinte, mai degrabă decât îmbătrânirea întregii celule simultan, procesul de îmbătrânire a fost comutat între diferite părți fizice ale organismului, prelungindu-i viața. Acest „comutator” sintetic oferă o potențială foaie de parcurs către tratamente care ar putea prelungi într-o zi longevitatea umană, deși acel viitor este foarte speculativ în acest moment.
Ne naștem, îmbătrânim, murim – așa este povestea umanității din timpuri imemoriale. Cu toate acestea, această progresie familiară ar putea fi zguduită de progresele enorme ale geneticii care au deschis noi ferestre în mecanismele biologice care stau la baza care ne fac să îmbătrânim, crescând posibilitatea ca acestea să poată fi reconectate pentru a ne prelungi durata de viață.
Acum, o echipă de oameni de știință de la Universitatea din California, San Diego (UCSD), a dezvoltat o nouă soluție la această problemă veche care, în esență, păcălește celulele să se amestece între două procese comune de deteriorare a celulelor. Folosind biologia sintetică, cercetătorii au reprogramat genetic un circuit care alege între aceste căi divergente către moarte, făcându-l să oscileze constant între destinele sale în loc să se dedice de fapt uneia.
Aceste „oscilații au crescut durata de viață celulară prin întârzierea angajamentului față de îmbătrânire”, un rezultat care stabilește „o conexiune între arhitectura rețelei genetice și longevitatea celulară care ar putea duce la circuite genetice concepute rațional care încetinesc îmbătrânirea”. un studiu publicat joi in Ştiinţă.
„Circuitul seamănă cu un comutator basculant care conduce decizia destinului și progresul către îmbătrânire și moarte”, a spus Nan Hao, profesor de biologie moleculară la UCSD și autor principal al studiului, într-un e-mail către Motherboard.
„Odată ce soarta unei celule este determinată, atunci aceasta va avea acumularea accelerată a daunelor și progresia către moarte”, a continuat Hao, care este, de asemenea, co-director al Institutului de Biologie Sintetică din UCSD. „Nu a devenit evident pentru noi că, dacă am putea reconecta acest circuit de comutator natural la un oscilator, aceasta va face ca celula să circule între cele două căi de îmbătrânire predestinate și va împiedica celula să ia această decizie de soartă către deteriorare și moarte și va face celula să trăiască mai mult.”
[…] Citește mai mult: Descoperirea anti-îmbătrânire va excita transumaniștii […]
[…] Citește mai mult: Descoperirea anti-îmbătrânire va excita transumaniștii […]
Das Ideal kreationistischer Eugenik ist ein geschlossenes Sistem: wenige Auserwählte leben ewig und stellen nur und bedarfsgerecht neue Wesen her. Alles andere wird ausgerottet, natürlicher Tod gilt als obszön und illegal – natürliche Geburt auch, Krankheit sowieso. Was nicht optimiert werden kann und soll, wird eingeschläfert mittels Injektion. Das ist der evolutionäre Humanismus, wie ihn J. Huxley definierte und A. Huxley beschrieb.
Man gruselt sich schon lange davor. Aber niemand hat es je widerlegt … warum nicht?
[…] Descoperirea anti-îmbătrânire îi va entuziasma pe transumaniști […]
Jucându-ne pe Dumnezeu cu o singură diferență: ei distrug totul în timp ce ne spun că fac propria lucrare a lui Dumnezeu.