Războiul din Ucraina continuă criza lanțului de aprovizionare după pandemie

Rezumat

Războiul din Ucraina a declanșat o nouă criză a lanțului de aprovizionare, exact când perturbările legate de pandemie au început să se atenueze.

• Europa depinde de Rusia, Ucraina și Belarus pentru importurile sale de energie, dar și pentru unele produse chimice, semințe oleaginoase, fier și oțel, îngrășăminte, lemn, paladiu și nichel, printre altele.
• Mai ales dependența energetică este o vulnerabilitate, acum că Rusia cere plăți în ruble pentru exporturile sale. Este puțin probabil ca Europa să poată înlocui pe deplin gazul rusesc pe termen scurt, în timp ce majoritatea petrolului și combustibililor fosili solizi din Rusia ar putea fi înlocuite.
• Pe lângă bunurile energetice, aprovizionarea întreruptă cu fontă brută și alte câteva produse din fier și oțel, nichelul și paladiul vor avea probabil cel mai mare impact asupra industriei UE.
• Lanțurile de aprovizionare ale UE ar putea fi, de asemenea, distorsionate prin întreruperile producției cauzate de război în țări terțe. UE s-ar putea confrunta cu provocări în ceea ce privește, de exemplu, importul de circuite electronice din țări terțe, deoarece acestea necesită intrări precum nichel și gaz neon provenind din zona de război.
• Germania și Italia sunt relativ vulnerabile la criză din cauza sectoarelor lor industriale relativ mari, a dependenței puternice de energia rusă și, în cazul Italiei, a dependenței puternice de Rusia și Ucraina pentru anumite importuri de fier și oțel și gaze în mixul său energetic total.

Ne vom rezuma vreodată?

Așa cum problemele lanțului de aprovizionare cauzate de pandemie începeau să se atenueze (Figura 1), următoarea criză a apărut. Războiul din Ucraina arată clar că mari părți ale lumii depind de Rusia, Ucraina și Belarus pentru necesitățile de bază, cum ar fi alimente, energie și alte mărfuri.

Comerțul cu Rusia, Belarus și Ucraina (denumită zonă de război în restul acestei piese) a fost aproape de oprire din cauza unei game largi de sancțiuni, auto-sancționări (în principal de către companiile occidentale) și puternic perturbate producția și transportul. în Ucraina. Deși ponderea globală în comerțul mondial este limitată pentru aceste țări, perturbările comerciale pot avea implicații mari atât pentru firme și industrii specifice, cât și pentru economii întregi. Perturbațiile (atât reale, cât și de temut) ale importurilor din zona de război vor afecta UE mai mult decât exporturile către zona de război. Nu numai pentru că zona de război reprezintă o pondere mai mare în importurile UE decât exporturile (Figura 2), ci mai ales pentru că mai puține importuri de mărfuri și produse intermediare pot avea efecte secundare asupra mai multor procese de producție din UE.

In Partea I din această notă de cercetare vom aborda dependența directă și indirectă a UE de mărfuri și bunuri nealimentare importate din zona de război. Vom evalua care subsectoare ale industriei UE sunt cele mai vulnerabile la perturbările cauzate de război. În Partea II comparăm vulnerabilitatea celor mai mari țări din zona euro.

Revigorarea întreruperilor lanțului de aprovizionare

Pe lângă petrol și gaze, Rusia, Belarus și Ucraina sunt producători ai unui număr de mărfuri cheie care sunt utilizate în articolele de zi cu zi sau în producția acestora - cum ar fi fonta brută, paladiu și neon. Pe lângă mărfuri, anumite industrii depind și de aceste țări pentru produse intermediare. Un exemplu izbitor este dependența mai multor fabrici de automobile germane de anumite piese auto produse în Ucraina. Acest lucru a dus deja la închiderea mai multor fabrici de automobile germane.

Putem împărți efectele asupra lanțurilor de aprovizionare în efecte de ordinul întâi și de ordinul doi. Efectele de prim ordin sunt cauzate de o reducere a comerțului direct dintre zona de război și Uniunea Europeană. Există două tipuri de efecte de ordinul doi. Primul este comerțul mai puțin între zona de război și țările terțe, ceea ce duce la mai puține oferte de produse către UE din acele țări terțe. Al doilea este o producție mai mică de bunuri intermediare din UE din cauza prețurilor mai mari la energie -sau chiar a penuriei- ca urmare a războiului și, în consecință, a producției mai puține de bunuri din aval pentru care acești intermediari servesc drept input (Figura 3).

Citește povestea completă aici ...