Acesta este un articol gânditor, dar nu recunoaște că tehnocrația este o ideologie globală care intenționează să surprindă întreaga planetă într-o dictatură științifică. Dacă reușesc, conceptele de libertate și libertate vor fi eliminate definitiv, fără mijloace de evadare. ⁃ Editor TN
Tehnologia generată de știință devine din ce în ce mai puternică și o face într-un ritm din ce în ce mai rapid. Unde ne duce?
Știința a oferit omenirii beneficii enorme. Dar are și o latură întunecată. Ne oferă medicamente miraculoase, dar și războiul germenilor. Ne dă energie nucleară și bombe nucleare. Puterea sa poate fi folosită pentru a aduce beneficii mediului sau pentru a-l distruge.
Dar există un alt aspect al științei, unul care nu are nimic de-a face cu tehnologia. Are legătură cu modelarea viziunii noastre asupra lumii. Procedând astfel, influențează modul în care ne structurăm societatea, legile și codurile morale.
Ceea ce este mai remarcabil la știință nu este gadgetul ei, ci mai degrabă ceea ce ne spune despre noi înșine, cine suntem, care este scopul și destinul nostru. Avem o valoare inerentă? Sau suntem doar o altă specie de animal?
Cu alte cuvinte, există o filozofie puternică care stă la baza științei. Ne afectează pe toți.
Știința se bazează pe premisa că universul are reguli, legi incasabile care nu depind de opinia noastră, dar care ne sunt dezvăluite de observație și rațiune. Din câte ne putem da seama, universul este ordonat; are structură și ierarhie. Este doar o coincidență fără sens?
Până în vremurile recente, natura era văzută corect a fi opera unui proiectator divin al cărui scop, plan și sens ne sunt dezvăluite în minunile Creației. Avem un loc special în acea creație; noi suntem administratorii, grădinarii săi. Avem viață, avem conștiință - și posedăm liberul arbitru. Prin urmare, suntem răspunzători pentru faptele noastre. Nobilul nostru scop este să ne iubim unii pe alții, să fim păzitorul fratelui nostru și să ne tratăm reciproc cu aceeași bunătate și respect pe care ni-l dorim pentru noi înșine.
Dar atunci a fost, acum este.
Mulți oameni de știință nu ne mai consideră că avem un loc special. Nu mai suntem considerați ca având o dimensiune spirituală, ci doar una fizică. Suntem văzuți a fi produse ale unui univers rece, indiferent, într-adevăr, nici măcar un produs, ci doar un simplu produs secundar, un accident, un rezultat puțin probabil al unor evenimente care nu aveau nici un plan, nici un scop, nici un sens.
Extinderea inevitabilă a acestei viziuni pur fizice asupra umanității este barbaria tehnologică. Dacă suntem niște atomi, mașini biologice, atunci cu ce drept ne putem aștepta să fim tratați ca mai mult decât atât? Într-adevăr, nu ar exista deloc drepturi, ci doar forță.
Desigur, astfel de interpretări dezgustătoare ale științei nu sunt deloc științifice, ci doar ideologice. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor, confruntați cu argumentele științifice pentru fizică lipsită de spirit, se găsesc prost echipate pentru a contracara aceste argumente. Prea mulți oameni s-au înscris la paradigma materială și au ajuns să considere credința religioasă drept simplă superstiție, în cel mai rău dăunătoare.
Paradigma lui Dumnezeu, pe de altă parte, susține că viața nu este doar o reacție chimică. Ne informează că liberul nostru arbitru ne împuternicește - supranatural - să rupem lanțul altfel imuabil de cauză și efect.
Știința fizică, atunci când este divorțată de credință, neagă că liberul arbitru poate exista. În această privință, criminalul nu poate fi învinuit pentru crimele sale; eroul nu merită nicio laudă.
În viziunea materială, așa cum este exprimată de stânga socială, nu există nici un drept, nici un rău. „Fă cum vrei”. Această viziune ne-a determinat să adoptăm legi care nu fac nicio distincție morală între valorile familiei și relațiile perverse sexual. Îi privește pe oameni în uter ca pe mase de țesuturi de unică folosință. Invită, dincolo de granițele noastre, mase de oameni ostili față de iudeo-creștini. Acesta îi definește pe fondatorii noștri doar prin tristul lor raport de sclavie, dar nu face nicio mențiune asupra libertăților pe care ni le-au împărtășit tuturor. Schimbă definiția libertății de exprimare în fanatism violent. Promovează decăderea accelerată a civilizației occidentale.
Cum ne putem elibera de această viziune inutilă și distructivă asupra lumii? Răspunsul este simplu, dar nu ușor. Trebuie să reformăm atât instituțiile științei, cât și cele ale politicii. Trebuie să redăm credința forului public.
În ceea ce privește ateismul științific, regretatul episcop Fulton J. Sheen a spus-o bine. El a scris,
„Marile arcane ale Tainelor Divine nu pot fi cunoscute prin rațiune, ci doar prin Revelație. Cu toate acestea, rațiunea poate, odată ce deține aceste adevăruri, să ofere convingeri pentru a arăta că nu numai că nu sunt contrare rațiunii sau sunt distructive ale naturii, ci sunt potrivite în mod eminent pentru un temperament științific al minții și perfecțiunea a tot ceea ce este mai bun în natura umană. . ” - Viața tuturor vieții
Știința este la fel de valoroasă ca fundamentul ei. Dacă acea bază nu este credință, atunci știința este o casă construită pe nisip în mișcare și trebuie să se prăbușească. Să nu ne mai închinăm falnicilor zei ai așa-numitei științe, înainte de a cere sacrificarea a tot ceea ce este cu adevărat sacru.
wpDiscuz